Ce este genunchiul?
Genunchiul este o parte a membrului inferior in care gamba se uneste cu coapsa, astfel formand o articulatie complexa cu rol important in biomecanica mersului si in postura corpului uman. Este o articulatie cu o functionare complexa, mobila si supla ce permite mișcări precum flexia si extensia. Avand in vedere ca sustine toata greutatea corpului, trebuie sa fie si extrem de stabila.
Ce funcții are genunchiul?
Fiind situata intre partea distala a femurului si cea proximala a tibiei, sustine greutatea corpului ( articulatie portanta ) si permite efectuarea miscarilor de flexie, extensie si de rotatie in timp ce isi pastreaza stabilitatea. Mersul, alergarea, accelerarea, sariturile, franarea, rotirea, sunt miscari gestionate de ansamblul de structuri osoase, ligamentare, meniscale si musculare din componenta sa. Aceste constrangeri mecanice pot favoriza aparitia unor traumatisme precum si uzura genunchiului pe termen lung.
Din ce este format genunchiul?
Oasele care alcătuiesc articulatia genunchiului sunt: în partea de jos se afla tibia (osul gambei) si fibula (osul mai subtire alaturat), în partea de sus femurul (osul coapsei) și mijloc și în fata rotula.
Exista 2 grupe musculare importante care contribuie la miscarile genunchiului:
Mușchiul cvadriceps situat in partea din față a coapsei si genunchiului realizează extensia.
Muschii ischiogambieri situați in partea din spate realizează flexia genunchiului.
Mușchii sunt conectați de oase prin intermediul tendoanelor. Exista 2 tendoane importante in genunchi:
Tendonul cvadricipital situat in partea din fata, desupra rotulei si conecteaza cvadricepsul de rotula.
Tendonul rotulian situat imediat sub rotula si o conecteaza de tibie.
Stabilitatea articulatiei este data de ligamentele acesteia. Genunchiul are 4 ligamente importante:
- Ligamentul Incrucisat Anterior LIA care este localizat in centrul articulatiei si are rol in prevenirea deplasării catre inainte sau a rotației excesive a tibiei fata de femur.
- Ligamentul Incrucisat Posterior LIP este localizat de asemenea in centrul articulatiei, si previne deplasarea catre înapoi a tibiei față de femur.
- Ligamentul Colateral Medial LCM asigura stabilitatea pe partea interna a genunchiului.
- Ligamentul Colateral Lateral LCL asigura stabilitatea pe partea laterala a genunchiului.
Cum functioneaza genunchiul?
Capatul femurului si capatul tibiei formeaza impreuna o articulatie de tip balama. Capetele osoase sunt acoperite de un strat neted de cartilaj articular. Acest cartilaj favorizează o mișcare lină in articulatie. Pentru a proteja acest strat neted de cartilaj, între capetele osoase exista 2 structuri cu rol de amortizor denumite meniscuri, unul pe partea interna si unul in partea laterală a articulatiei. Impreuna cu cartilajul articular meniscurile preiau socurile transmise in articulatie (pana la aproximativ 40%).
Muschii si tendoanele acestora contribuie la realizarea miscarilor articulatiei. Mușchiul este legat de os prin intermediul tendonului. Cand mușchiul se contracta acesta va trage de tendon si aceasta forta se va transmite osului realizând mișcarea în articulatie.
Cand apare durerea de genunchi?
Tinand cont de complexitatea anatomica a articulatiei genunchiului si de multitudinea de structuri ce se regasesc la nivelul ei, durerea de genunchi ( gonalgia) apare intr-o varietate de situatii si patologii medicale fiind extrem de necesar sa ne adresam unui ortoped pentru un diagnostic corect si un tratament tintit.
Intre cauzele cele mai frecvente care produc gonalgia, regasim : cauze mecanice (traumatice), cauze degenerative (apar în timp, prin uzura), cauze reumatologice (inflamatorii) sau infectioase.
Cauze ale durerii de genunchi
Cauze mecanice de aparitie a durerii de genunchi
În funcție de localizarea acestora acestea pot fi:
Osoase
De obicei fracturi, leziuni ale structurilor osoase ce afecteaza integritatea morfologica si afecteaza functionalitatea lor. Acestea pot afecta sau nu articulația, prognosticul fiind de obicei mai slab când se întâmplă acest lucru
Tendinoase
Pot fi leziuni de supra-solicitare tendinoasa, frecvent la nivelul tendonului rotulian – tendinita rotuliana numita și genunchiul săritorului. Alt tip de tendinită este și sidromul benzii iliotibiale (SBIT) este una dintre cele mai frecvente leziuni în rândul alergătorilor. Apare atunci când banda iliotibiala, ligamentul care coboară în partea laterala a coapsei, de la şold până la tibie, este prea în tensiune sau inflamat. Banda IT se ataşează sub genunchi pe tibie şi ajută la stabilizarea şi mişcarea articulaţiei. Atunci când banda IT nu funcţionează corect, mişcarea genunchiului (şi, prin urmare, alergatul) devine dureroasă. Durerea de BIT poate fi suficient de severă pentru a pune pe tuşă complet un alergător timp de câteva săptămâni sau chiar mai mult. Diagnosticul de SBIT e confirmat prin examen clinic la medicul specialist (ortoped) si prin examene complementare (ecografie de parţi moi sau IRM de genunchi). Pe de alta parte, exista si rupturi tendinoase, acestea necesitând întotdeauna un tratament chirurgical de reparație și coasere a acestora.
Bursita genunchiului sau bursita patelară
Este o afecțiune comună și tratabilă care provoacă umflarea bursei din zona frontală a genunchiului. Bursa genunchiului reprezintă, de fapt, un săculeț cu lichid situat superficial între piele și rotulă. Aceasta apare in urma unui traumatism direct sau în momentul in care bursa este frecvent iritată, deteriorată sau infectată și produce prea mult lichid. Lichidul suplimentar face ca bursa să se umfle și exercită presiune asupra altor părți ale genunchiului. Conform studiilor 80% dintre pacienții care suferă de această afecțiune sunt bărbați, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani. În plus persoanele care suferă de boli cronice, precum diabetul zaharat prezintă un risc crescut de a dezvolta bursită.
Leziuni ligamentare
Cel mai frecvent afectat este ligamentul colateral medial. Desi cel mai frecvent afectat, leziunile sale rareori necesita tratament chirurgical. Alt ligament frecvent afectat este ligamentul încrucișat anterior, acesta având nevoie de un tratament chirurgical aproape întotdeauna.
Leziuni ale meniscurilor
Practic cea mai frecventa leziune la nivel intra-articular este leziunea de menisc. Ele pot fi traumatice, de obicei la pacienți tineri, necesitând tratament chirurgical în cele mai multe cazuri; și degenerative, fără traumatism prealabil, în marea majoritate neavând nevoie de un tratament chirurgical.
Corpul liber intraarticular
Vatamarea sau degenerarea cartilajului și a osului subcondral poate duce la desprinderea de bucatele de os sau cartilaj care sa pluteasca in genunchi si astfel sa dea manifestari dureroase.
Un eveniment traumatic foarte dureros la nivelul genunchiului este luxația de rotula. În urma unui traumatism rotula iese din articulație și trebuie repusa la loc. Dureri de sold sau de picior care afecteaza biomecanica si functionarea corecta a membrului pelvin si pot astfel sa forteze articulatia genunchiului, aceasta devenind dureroasa datorita efortului de compensare.
Cauze Degenerative
Cea mai cunoscuta este Artroza (Osteoartrita) – o boala comuna, progresiva, ce afecteaza in principal articulatiile diartrodiale, care sustin greutatea corpului, si este caracterizata prin distrugerea progresiva a cartilajului articular, formarea de osteofite, durere, limitarea miscarii, deformare si dizabilitate.
Osteoartrita poate fi:
- Osteoartrita primara – cel mai comun tip ce nu are o cauza cunoscuta
- Osteoartrita secundara – are cauza cunoscuta, precum traumatisme, tulburari metabolice sau endocrine si anomalii congenitare.
O alta entitate de care am vorbit este leziunea degenerativa a meniscului care, spre deosebire de cea traumatica, nu necesita tratament chirurgical. Mai multe detalii despre acest tip de leziune puteți afla aici (link pdf).
Cauze Inflamatorii
Artrita Reumatoida
O afectiune cronica inflamatoare de natura autoimuna care poate afecta atat articulatiile cat si alte parti ale corpului cum ar fi pielea, ochii, plamanii, inima si vasele de sange. Prin afectiune autoimuna se intelege atacul eronat al celulelor sanatoase din organism de catre propriul sistem imunitar. Spre deosebire de uzura in timp prezentata de osteoartrita, artrita reumatoida afecteaza direct captuseala articulatiilor provocand inflamatie dureroasa care poate rezulta in cele din urma la eroziune osoasa si diformitate articulara.
Guta
Este o forma dureroasa de artrita caracterizata de dureri articulare foarte mari si cauzata de prezenta unei cantitati prea mari de acid uric in sange si in tesuturi. In trecut era considerata boala oamenilor bogati, pentru ca acestia consumau foarte multa carne de vanat, bogata in purine. In zilele noastre, boala afecteaza mai ales barbatii (in randul segmentului de varsta 40-50 de ani riscul este de trei-patru ori mai mare decat in cazul femeilor), fiind asociata preponderent cu regimul alimentar al unei persoane (persoana respectiva face exces de carne, fructe de mare, alcool etc.).
Pseudoguta
Reprezintă o afecțiune inflamatorie ce se datorează depunerii acute de pirofosfat de calciu la nivelul articulațiilor cu apariția unei simptomatologii asemănătoare cu cea întâlnită în cadrul gutei. Simptomatologia în boala de depunere a cristalelor de pirofosfat de calciu poate fi absentă sau pot exista manifestări caracteristice artritei inflamatorii acute sau cronice. Depunerea acută de dihidrat pirofosfat de calciu se numește pseudogută. Depunerea cronică de cristale de profosfat de calciu determină apariția artritei pseudoreumatoide, ce poate avea o evoluție îndelungată timp de câteva luni.
Cauze Infecțioase
Artrita septica – este o infectie a unei articulatii care apare atunci cand bacteriile sau alte microorganisme patogene patrund in articulatie si declanseaza o reactie inflamatorie puternica. Aceasta infectie poate afecta orice articulatie a corpului, dar cel mai frecvent afecteaza articulatiile mari, precum genunchii si soldurile. Artrita septica poate aparea in urma raspandirii bacteriilor prin sange catre articulatie, prin penetrarea directa a bacteriilor in articulatie prin leziuni sau in urma unei interventii chirurgicale sau a unei injectii articulare. Persoanele cu sistem imunitar slabit, precum cei cu diabet, infectii cronice, artrita reumatoida sau alte afectiuni care afecteaza imunitatea sunt mai predispuse la dezvoltarea artritei septice
Simptome asociate cu durerea de genunchi
De cele mai multe ori, durerea este insotita de alte semne ce pot fi utile in orientarea diagnosticului motiv pentru care nu este recomandata amanarea consultatiei. Semnele ce insotesc frecvent durerea sunt:
- Umflare și rigiditate
- Roșeață și căldură la atingere
- Slăbiciune sau instabilitate
- Zgomote de pocnire sau de zgomot
- Incapacitatea de a îndrepta complet genunchiul
Când trebuie să vezi un medic dacă ai dureri de genunchi
Desi unele simptome apar in viata de zi cu zi fara un factor declansator evident, este bine de tinut minte ca vizita la un ortoped si evaluarea ortopedica sunt imperios necesare in momentul in care :
- Nu poți suporta greutatea pe genunchi
- Simți că genunchiul este instabil sau cedează
- Ai genunchiul umflat
- Nu reușești să-ți extinzi sau să flexezi complet genunchiul
- Observi o deformare evidentă la picior sau genunchi
- Ai febră, pe lângă roșeață, durere și umflare la genunchi
- Ai dureri severe la genunchi care sunt asociate cu o rană
In cazul in care te confrunti cu o problema din cele descrise va puteți programa o consultație aici.
Diagnostic pentru durerea de genunchi
Pe masura ce medicina si tehnologia avanseaza, metodele clasice de diagnostic, se rafineaza si se completeaza, la ora actuala avand o gama variata de posibilitati paraclinice pentru diagnostic sigur, rapid si precis.
Diagnosticul incepe cu o anamneza riguroasa si un examen clinic complet care orienteaza diagnosticul, permitand medicului sa recomande investigatii paraclinice tintite, astfel scazand costurile si durata de asteptare pana la stabilirea diagnosticului de certitudine si inceperi tratamentului corect.
Dintre examenele paraclinice amintim
Radiografia – examen radiologic elementar, efecturat in mai multe incidente, ce ne permite vizualizarea structurilor osoase, a integritatii lor si a a raporturilor dintre ele.
RMN – examen de imagistica nucleara cu o fidelitate superioara, ne permite vizualizarea structurilor ligamentare, musculare, meniscale si a celorlalte tesuturi moi.
CT – computer tomograf, ne permite vizualizarea tridimensionala a segmentelor examinate, cat si reconstructii virtuale tridimensionale pentru orientare si planing operator.
Scanarea osoasa – Scintigrafia osoasă este o investigație avansată, folosită în medicina nucleară, pentru a examina întregul corp, în căutarea anomaliilor osoase.
Examene de laboratorv- atât pentru sânge cât și pentru lichid articular, utile în probleme inflamatorii sau infecțioase.
Factorii de risc pentru durerea de genunchi
Trebuie tinut cont de anumiti factori de risc in momentul stabilirii planului de tratament, factori ce pot influenta dificultatea tratamentului (conservator, chirurgical) cat si programul de recuperare ce trebuie urmat. Greutatea excesiva, lipsa flexibilitatii sau a fortei musculare, sportul sau ocupatii ce necesita efort fizic sustinut cat si existenta leziunilor anterioare sunt aspecte ce trebuie discutate cu ortopedul Dvs si stabilirea unui plan de actiune pre si post operator ( slabire, intarire musculara pe segmentele adiacente, repaus sportiv, achizitia de orteze )
Tratament – remedii pentru durerea de genunchi
Desi durerile minim spre moderate ale genunchiului nu afecteaza prea mult activitatea zilnica in cazul oamenilor obisnuiti, trebuie tinut cont ca ele sunt primele simptome ale unei probleme existente ce nu se rezolva de la sine si trebuie investigate inainte de aparitia unor probleme ce pot da dureri de nesuportat.
De asemenea in cazul sportivilor sau a celor cu ocupatii solicitante fizic, este important sa consultam un ortoped de la primele semne si simptome, astfel evitand aparitia unor probleme ce pot necesita interventii compleze si perioade lungi de recuperare fizica.
Tratamentul este unul variat si foarte bine standardizat si poate fi reprezentat de repaus, imobilizare , injectare sau chirurgical.
Repausul este recomandat de chirurgul ortoped in cazuri de accidentari usoare, impreuna cu aplicari reci si aintiinflamator topic.
Injectarile se fac in cazuri bine documentate, cu indicatii precise. Se efectueaza de catre un ortoped in conditii de asepsie si antisepsie clare, urmand tehnici standard. Pot fi injectati steroizi, acid hialuronic sau PRP.
Recuperarea după durerea de genunchi
Indiferent de metoda de tratament aleasa, trebuie tinut cont ca vindecarea nu este una standard si ca variaza de la pacient la pacient, ritmul fiind diferit. De asemenea trebuie stiut ca recuperarea se face progresiv, revenirea la nivelul de efort fizic anterior fiind una treptata.
Așa cum am mai explicat, tratamentul chirurgical poate fi folosit atunci când cel conservator nu a dat rezultate sau de la inceput, în funcție de tipul leziunii. Spre exemplu, proteza de genunchi în marea majoritate a cazurilor nu este tratamentul de început pentru artroza genunchiului, în schimb pentru o ruptura de ligament încrucișat anterior aproape întotdeauna recomandam tratamentul chirurgical, în special la pacienți tineri și activi.
Cum prevenim durerea de genunchi
Pentru a preveni aparitia accidentarilor la nivelul genunchiului este foarte important sa urmarim cateva puncte de fiecare data cand ne pregatim de efort fizic sau activitati sportive.
- Nu continua niciodată exercițiul în cazul în care simți durere la nivelul genunchilor;
- Crește intensitatea antrenamentelor în mod treptat;
- Nu uita să faci stretching după activitatea fizică;
- Păstrează-ți muschii coapselor puternici prin exercițiu fizic de consolidare;
- Încălzește-ți musculatura înainte de efortul fizic.