O leziune de menisc este frecventă atât în rândul sportivilor, cât și celor care nu practică sport.
Articulația genunchiului are două meniscuri: unul este pe partea interioară a genunchiului, cunoscut sub numele de meniscul medial, iar celălalt este la exterior, cunoscut sub numele de meniscul lateral. Sub formă de litera C, meniscul este așezat între osul femurului (osul coapsei) și cel tibial (osul gambei) pentru a ajuta la menținerea echilibrului și a stabilității genunchiului.
Cu alte cuvinte, meniscul ajută la distribuirea greutății corpului în mod corespunzător în articulația genunchiului. Fără menisc, ar putea avea loc o distribuție inegală a greutății, care ar duce la supraîncărcarea suprafețelor cartilaginoase.
O leziune a meniscului poate apărea ca mici rupturi sau elongări, unele dintre acestea fiind ușoare și pot fi tratate conservator, în timp ce altele sunt grave și vor necesita o intervenție chirurgicală.
Cauzele unei leziuni de menisc
De obicei, o leziune de menisc este cauzată de o răsucire sau o rotire rapidă a corpului, de multe ori cu piciorul fix pe pământ în timp ce genunchiul este îndoit. Leziunile meniscale sunt frecvent observate în sporturi ca fotbal, rugby, baschet și schi.
Când se rupe meniscul, pacientul poate simți un „pocnet” în genunchi. În cele mai multe cazuri, pacienții pot merge încă pe jos, iar unii sportivi pot continua să joace cu o ruptură de menisc. Treptat, genunchiul va deveni mai rigid și umflat pe parcursul a mai multe ore sau zile.
Simptome
Simptomele pentru o leziune de menisc sunt durere, rigiditate și tumefiere, senzație de agățare sau de blocaj al genunchiului, limitare a mobilității genunchiului.
MENISCUL MEDIAL (MM)
Meniscul medial este un amortizor important pe partea interioară a genunchiului: absoarbe aproximativ 50% din greutate (sarcina) pe compartimentul medial.
Astfel, atunci când există o accidentare la genunchi, cum ar fi o ruptură de menisc medial, este foarte important să se încerce repararea rupturii. Dacă nu este reparat și este trimat, va apărea o creștere a sarcinii pe compartimentul medial, care în cele din urmă duce la artroza precoce.
O leziune de menisc medial este mai frecventă decât una de menisc lateral datorită anatomiei acestuia, fiind ferm atașat la ligamentul colateral medial profund și la capsula articulară. În plus, meniscul medial absoarbe până la 50% din sarcina compartimentului medial, făcând astfel meniscul medial susceptibil de a fi lezionat.
MENISCUL LATERAL (ML)
Meniscul lateral este principalul amortizor pe partea exterioară a genunchiului: absoarbe aproximativ 70% din sarcina compartimentului lateral.
Leziunile ML nu sunt la fel de frecvente ca și cele de de menisc medial. Acest lucru se datorează faptului că meniscul lateral este mai mobil și mai puțin legat de platoul tibial lateral decât meniscul medial.
Datorită acestor particularități ale meniscului lateral, încercarea de a-l salva prin reparație (sutură) este și mai importantă decât cea a meniscului medial, datorită unui risc și mai mare de apariție a artrozei precoce.