Ce este tendinita rotuliană?
Este o inflamație (iritație) care afectează tendonul rotulian, tendon ce pornește de la partea inferioară a rotulei către tibie. Este tendonul care, împreună cu musculatura și tendonul cvadricipital, realizează extensie gambei, necesară în mers, alergat, sărituri, etc.
La cine poate apare mai des această afecțiune?
Tendinita rotuliană este o leziune de suprasolicitare. În general apare la sportivii care realizează salturi (baschet, volei, atletism, etc) de aceea poartă și numele de “genunchiul săritorului”. Dar poate apare și la persoanele normale în condiții de stres mecanic local (mers pe munte prelungit, etc).
Cum se manifestă?
Principalul simptom este durerea. Localizarea tipică este imediat sub rotulă, acolo unde se inse-rează tendonul rotulian. Poate fi o durere ascuțită, care se accentuează de exercițiul fizic și este surdă în repaus. Poate fi foarte invalidantă în puseele acute.
Trebuie consultat un medic imediat ce avem simptome?
Ca orice leziune netraumatică, pacientul trebuie să reducă activitatea, să ia un anti-inflamator și să aplice gheață local. Dacă simptomele persistă și există o limitare a activității atunci trebuie să con-sulte un medic ortoped.
Cum se pune un diagnostic?
Diagnosticul este clinic, durerea sub rotulă care apare și/sau se accentuează la sport fiind tipică. Ulterior acest diagnostic clinic trebuie confirmat, de obicei o ecografie bine realizată ne confirmă diagnosticul dar și ne dă informații despre gradul leziunii. De asemenea este foarte utilă în controlul evolutiv sau chiar tratament atunci când se realizează o infiltrație sub ghidaj ecografic.
Când trebuie operată această afecțiune?
Doar în cazurile refractare tratamentului nechirurgical (minim 6 luni de kinetoterapie corect realizată) sau când diagnosticul este pus tardiv și afectarea tendonului este extrem de avansată. Tratamentul variază în funcție de localizarea afecțiuniii (la nivel inserțional pe os sau în partea tendinoasă). Pentru partea de mijloc, pur tendinoasă, se realizează tenotomii (mici tăieturi) de-a lungul tendonului și rezecția țesutului vătămat (chisturi, noduli, calcificări, etc). Dacă este la nivel inserțional se obicei se aplică un tratament ce poate fi făcut și artroscopic (debridare) atât la nivelul osului (rotula) cât și a tendonului, uneori fiind nevoie de o reinsertare parțială a tendonului rotulian.