Cea mai frecventă leziune ligamentară a genunchiului este cea a ligamentului colateral medial (LCM).

Ligamentul colateral medial (LCM) este situat pe partea internă a genunchiului, între femur (osul coapsei) și tibie (osul gambei). Există trei structuri anatomice principale în partea medială a genunchiului: ligamentul colateral medial superficial (cel mai mare și mai puternic), ligamentul oblic posterior (LOP) și ligamentul colateral medial profund. Este important de menționat că o leziune asupra LCM afectează și celelalte structuri mediale.

Un număr mare de leziuni de LCM izolate sunt cauzate de accidente sportive. LCM poate fi lezionat când se aplică un stres pe partea externă a genunchiului atât prin mecanism de contact, cât și fără.

Simptome

• durere direct pe zona de inserție a ligamentului
• umflare și inflamație în partea internă (medială) a genunchiului
• senzația de „scăpare” a genunchiului în cazuri severe

Clasificare

• Gradul I – întinderea (elongarea) ligamentului, lipsește o deschidere semnificativă a compartimentului medial
• Gradul II – leziune prezentă, deschidere în valgus a compartimentului medial, dar cu un punct final (end-point)
• Gradul III – leziune completă de LCM, deschidere importantă a compartimentului medial, fără punct final. În cazul leziunilor cronice este necesară o reconstrucție a structurilor mediale ale genunchiului.

Diagnostic

Pentru diagnostic, Dr. Popescu va examina clinic genunchiul și va folosi studii radiologice, convenționale și de stres. În unele cazuri, un RMN poate fi folositor pentru a determina leziunea exactă (util în diferențierea unei leziuni parțiale sau completeu și a leziunilor asociate). Pentru a verifica dacă LCM este parțial sau complet rupt, Dr. Popescu folosește radiografii de stres ale ambilor genunchi. Astfel, se evidențiază diferențele dintre cel sănătos și cel lezionat.

Tratament

În general, majoritatea leziunilor acute de grad I și II se vindecă cu un program de reabilitare bine supravegheat. La fel și majoritatea leziunilor izolate de grad III, existând însă unele care nu se vor vindeca și, de aceea, aceste leziuni trebuie urmărite îndeaproape pentru a detecta o instabilitate reziduală.

Intervenție chirurgicală

În plus, este bine recunoscut că orice „slăbire” a structurilor mediale ale genunchiului poate provoca un eșec al unei reconstrucții de LIA. Astfel, atunci când există o accidentare cu leziune combinată de LIA și LCM, este important să se verifice dacă LCM s-a vindecat înainte de a se realiza reconstrucția de LIA. În caz contrar, trebuie realizată o reconstrucție simultană a ambelor structuri.

În cazul leziunilor ligamentare multiple grave, mai ales asociat cu o leziune LIP, este necesară o reparație, augmentare sau o reconstrucție completă a structurilor mediale ale genunchiului.

Dr. Popescu realizează o reconstrucție anatomică a structurilor mediale ale genunchiului, utilizând alogrefe pentru înlocuirea tuturor structurilor lezionate.

Post-operator

În leziuni acute de LCM se folosește o orteză și un program de reabilitare precoce, constând în reactivarea cvadricepsului, control al edemului și recuperarea mobilității. Exercițiul cel mai frecvent folosit este o bicicletă statică.

Pentru leziunile acute izolate de LCM, majoritatea sportivilor pot reveni la activitățile sportive, multiplicând cu 2 (în săptămâni) gradul leziunii. Astfel, un grad I acut are nevoie, de obicei, 1-2 săptămâni pentru a se vindeca, în timp ce o leziune de gradul al II-lea ia 3-4 săptămâni pentru a se vindeca. O leziune izolată completă de grad III, de obicei, necesită 5-6 săptămâni de reabilitare ghidată în mod corespunzător pentru a se vindeca complet.

Utilizarea unei orteze protectoare pentru LCM este frecvent recomandată în faza acută, atunci când genunchiul este instabil în mod semnificativ.